Economia

Economia
Dezvoltarea economico-socială este influenţată de o serie de factori-amplasarea în reţeaua de localităţi a judeţului, relief, existenţa, exploatarea resurselor naturale, potenţial industrial şi agricol.
Dezvoltarea localităţilor amplasate în lunca râului Mureş este direct influenţată de producţia agricolă şi de dezvoltarea reţelei naţionale de drumuri.
Evoluţia localităţilor comunei este puternic influenţată de dezvoltarea activităţilor economice.
Situaţia economică a comunei Veţel este influenţată pozitiv de funcţionarea în cadrul localităţii Mintia a SC Electrocentrale Deva SA, alături de alte unităţi industriale conexe. Acestea asigură o parte din locurile de muncă pentru populaţia comunei, intervenind însă în ecosistemul prin poluarea produsă.
 
Industria

Unităţile industriale importante din zonă sunt grupate în localitatea Mintia, acest fapt având implicaţii pozitive în dezvoltarea economică a localităţii. În teritoriul intravilan a localităţii Mintia se află unităţile industriale SC ELECTROCENTRALE DEVA SA, SC ENERGOCONSTRUCTIA SA, SC ENERGOMONTAJ SA, SC ENERGOUTILAJ SA, SC TERMOSERV SA, SC TRANSELECTRICA SA, SC ALAN TRANSIMPEX SRL, SC STRABAC SRL, SC LNX SARENA IMPEX SRL, SC AN DO LUX PROD SERV SRL, SC DUQUEINE COMPOSITES SRL. În localitatea Veţel se află SC RIVIERA SRL - balastiera şi SC PRODCOM IMPEX SRL, iar în localitatea Herepeia funcţionează unitatea de producţie şi comercializare uşi şi ferestre SC EXIM LEMN SRL
Amintim ca şi resurse ale subsolului: minereurile cuprifere şi complexe, minereurile de plumb şi zinc. Aceste resurse au fost exploatate cu ceva timp în urmă în localităţile Veţel şi Deva.

Alte unităţi industriale de pe raza comunei Veţel:
• SC ROVIS TECH SRL - prelucrare materiale
• SC FILLIO SRL - prelucrare materiale
• SC FILTROPTIC SRL - prelucrare materiale (fabrică de ochelari)
• SC ITALROM LEATHER SRL- industria prelucrătoare de lemn
• SC JACQUEMET INVEST SRL - prelucrare materiale şi fabrică de biciclete
• SC SAVROM MULAJ SRL- prelucrare mase plastice


Resurse minerale
Cercetările relevă existenţa în cadrul teritoriului comunal a unor importante resurse de minereuri complexe, minereuri de fier şi chiar ape minerale. Prezenţa mineralizaţiilor complexe de la Muncelu Mic este menţionată de C. Unverricht în 1857, de la care se păstrează cele mai vechi precizari. Prezenţa exploatărilor în zona este, cu siguranţă, mai veche. Activităţile de exploatare a zăcămintelor de la Veţel şi Muncelu Mic sunt menţionate în 1863 de Haner Frantz Ritter şi de Guido Stokke. După precizările lui D. Sturr (1863), lucrările de exploatare au fost întrerupte. După o perioadă relativ scurtă de abandonare, exploatările au fost reluate în paralel cu demersuri ştiinţifice de cartare şi datare a zăcămintelor. Cercetări metalogenetice ample au fost făcute din anul 1951 la zăcământul din Muncelu Mic, dar şi la celelalte. 

Sarcina de a identifica noi resurse în zona revine pe rând Trustului de prospecţiuni, exploatări şi deschideri de noi mine (TPEDNM), Trustului de exploatări miniere noi (TEMN), Trustului de prospecţiuni şi exploatări miniere (TPEM), Secţiei geologică a întreprinderii de prospecţiuni şi Laboratoare (IPL) şi IEMN Deva. Printre temerarii amplelor prospecţiuni geochimice se remarcă O. Buracu, în 1962, iar pentru exploatări cu foraje B. Constantin, în 1957. Mineralizaţiile de sulfuri de pe valea Vetelului şi Bătrânei au fost cercetate în aceeaşi perioadă de echipe de la instituţiile menţionate. Reluarea exploatărilor de la Muncelu Mic s-a realizat din 1962, când s-au făcut primele evaluări ale resurselor de zăcământ, aproximându-se existenţa a 6500 mii. tone. Producţia anuală de minereu a înregistrat creşteri ponderate de cea. 15-20% la nivelul unui deceniu. De exemplu, în 1960 a fost de 180 000 tone comparativ cu cea din 1969 de 220 000 tone. Din raţiuni economice exploatările au fost întrerupte în 1998.
În ansamblu, teritoriul administrativ al comunei Veţel deţine în spaţiul montan şi piemontan mineralizaţii de sulfuri polimetalice şi cuprifere, identificându-se mari rezerve de plumb, zinc, cupru, dar şi de aur şi de argint şi chiar elemente rare. Ample activităţi de exploatare au avut loc în perimetrul satelor Muncelu Mic, Muncelu Mare şi, prin extindere, la Veţel. Originea mineralizaţii lor s-a demonstrat a fi vulcanogen-sedimentara, legată prin geneza de prezenţa metavulcanitelor acide. În concret, prezenta mineralelor utile releva următoarele "puncte tari":

 

În sectorul superior al Văii Boului, la contactul sudic a două straturi geologice, apare o zonă bogată în impregnaţii sulfuroase cu aspect filonian. Se pot identifica structuri de 1 m, conţinutul mediu în substanţe utile fiind următorul: Pb - 0,02%, Zn - 0,5%, Ag - 8 g/t.  în vatră satului Muncelu Mic, într-o intersecţie, au fost identificate oxidaţii de sulfuri cu un conţinut util asemănător, în foraje, structuri bogate în metale utile au fost identificate pe o distanţă de 4 km la est de Valea Boului, prezente identificate şi la vest de această vale.
Pe lângă elementele minerale menţionate, în zăcămintele de la Muncelu Mic, Muncelu Mare, Veţel şi Valea Bătrână pot fi identificate elemente minore cum ar fi: cadmiu, indiu, titan, arsenic, seleniu, aur, argint, cobalt şi nichel. Elemente nu sunt prezente în proporţii egale la nivelul arealelor de zăcământ. Spre exemplu, în concentratele de la Veţel elementele secundare se găsesc în cantităţi mai mari faţă de cele de la Muncelu Mic. Elemente ca stibiu, bismut, germaniu şi galiu sunt veritabili indicatori ai potenţialul economic al subsolului regiunii.
Numeroasele studii microtectonice şi petrografice concretizează diversitatea ipostazelor şi structurilor de mineralizaţii din zona Muncelu Mic, Muncelu Mare şi Veţel. Se constată că structurile bogate în minerale utile au fost cutate şi metamorfozate regional împreună cu rocile înconjurătoare, întreaga zonă a mineralizaţiilor, inclusiv zăcământul "central" de la Muncelu Mic, face parte din flancul nordic al anticlinoriului de locaţie a formaţiunilor epimetamorfice din partea de nord-est a Munţilor Poiana Rusca. După ultimele cercetări, făcute în deceniile şapte-opt ale secolului al XX-lea, geneza mineralizărilor apare într-o viziune mult mai clară. Structurilor polimetalice li se atribuie trei subtipuri de încadrare genetică: subtipul hidrotermal endomagmatic, de contact cu apele fierbinţi de adâncime, mineralizate la diferite adâncimi, subtipul hidrotermal exomagmatic, de contact cu apele fierbinţi mineralizate la suprafaţă scoarţei, şi cel hidrotermal mixt.
Pe de altă parte, cercetările demarate în timpul exploatărilor cu rentabilitate economică mare au arătat că teritoriul analizat şi cele periferice.


Calitatea factorilor de mediu

Impactul produs de amenajarea şantierului termocentralei Mintia. Construirea uneia dintre cele mai mari termocentrale din România a presupus o colosală organizare de şantier la nivelul luncii Mureşului. Impactul pe care l-a avut acest complex dezechilibru antropic asupra sistemului hidro-geomorfologic al văii Mureşului poate fi sintetizat la nivelul următoarelor aspecte: remanenta îndelungată în timp, efectele asupra mediului au continuat mai mulţi ani prin poluarea apei, distrugerea solului şi distrugerea vegetaţiei, extinderea areală a fost cu mult peste limitele şantierului efectiv, prin identificarea surselor locale de materiale de construcţie, alocarea unor spaţii de depozitare, constituirea zonei de circulaţie a utilajelor de şantier. Influenţele negative s-au propagat la distanţe foarte mari faţă de amplasamentul de şantier prin poluarea apei şi inducerea unor stări de stres la nivelul riveranilor.
Cu ocazia construirii termocentralei Mintia au fost utilizate, cu impact important asupra factorilor de mediu, dragajele mecanice, derocări cu utilizarea explozibililor, ramblari şi terasări. Efectele implicite ale acestui demers tehnic au constat în modificarea lăţimii şi adâncimii albiei Mureşului prin recalibrări, rectificări sau tăieri meandre, modificarea lungimii totale prin rectificări. Situaţia însoţită de creşterea pantei hidraulice a provocat o mărire generală a vitezelor, modificarea secventialitatii aspectului albiei raului prin recalibrări, rectificări şi îndiguiri, modificarea granulometriei în urma îndiguirii, modificarea pantelor şi a vitezelor, modificarea hidrologiei cursului. în condiţii artificiale inundarea albiei majore duce la suprasaturarea structurilor freatice, ceea ce poate determina o capacitate mai redusă de preluare a unor posibile viituri din timpul anului.
S-au modificat habitatele aferente albiei prin lucrările de rectificare, recalibrare şi de intertinere curentă în sectorul adiacent termocentralei. Dispariţia bolovanilor, blocurilor de piatră, rădăcinilor, îndepărtarea buştenilor, plantelor acvatice parazitare, eliminarea cavernelor din maluri prin regularizarea albiei minore determina şi degradarea sau distrugerea totală a habitatelor pentru reproducere, hrana, odihnă şi adăpost ale populaţiilor piscicole. Marea anvergură pe care au luat-o amenajările de şantier pentru construirea complexului de edificii şi instalaţii termoenergetice de la Mintia a necesitat suprapuneri areale şi la nivelul habitatului uman. Avem în vedere, în acest sens, reţelele rutiere şi de căi ferate, de alimentare cu apă potabilă, energie electrică şi reţelele telefonice. Un impact puternic negativ 1-a avut asupra patrimoniului istoric, dovada numeroasele repere arheologice care au fost intersectate în timpul săpăturilor tehnice la şantierul Mintia. Odată cu strămutarea secvenţială a albiei Mureşului pe un nou traseu, a fost afectat profund regimul apelor subterane şi al pânzei freatice. Pe de altă parte, scoaterea din circuitul agricol a zeci de hectare de teren arabil de luncă, ştiut.

 

ASPECTE ALE OCROTIRII SĂNĂTĂŢII ŞI ACTIVITĂŢILE SPORTIVE

Ocrotirea sănătăţii

Condiţiile de habitat şi ocupaţiile locuitorilor comunei Veţel au imprimat un profil al stării de sănătate orientat către anumite boli profesionale, determinate fie de condiţiile specifice mediului subteran, în zona exploatărilor miniere Muncelu Mic - Veţel, fie de activităţile termoenergetice locale. Consecinţele negative ale activităţilor economice afectează însă un segment restrâns din populaţia comunei. Datorită reducerii activităţilor miniere de la exploatarea Muncelu Mic şi diminuării cantităţilor de noxe emanate în atmosfera de termocentrala Mintia, s-a diminuat şi numărul celor afectaţi de boli profesionale. Totuşi, cele mai frecvente boli rămân diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi ulcerul, generate de o alimentaţie defectuasa sau de poluare. Starea de sănătate a locuitorilor comunei Veţel este condiţionată de natură serviciilor medicale, îndeosebi a celor locale.
Primul medic reţinut de memoria colectivă este Stefan Ioan, doctor în medicină, chirurg, care s-a format în cadrul Universităţii de medicină din Cluj şi a activat la Veţel în perioada 1947-1961. I-a urmat, între anii 1961-1966, medicul Opincaru Valentin. Doctorul Opincaru este în prezent medic pediatru în Arad. În perioada 1966-1969 coordonarea activităţilor medicale îi revine doctorului Fărcaş, care în prezent este în Israel. Au urmat dr. Ciocan Aglae (1969-1973), iar din 1974 până în prezent (2002) dr. Neamţu Lavinia, medic primar de medicină generală. Cabinetele medicale din Mintia şi Muncelu Mic sunt deservite de dr. Leahu Eleonora.
Infrastructura edificiului destinat dispensarului medical cuprinde o sală de aşteptare, un cabinet de consultaţii şi o sală de tratament. De asemenea, în cadrul dispensarului uman s-a amenajat un cabinet stomatologic, deservit din 2001 de dr. Nemtu Florin, medic stomatolog. Corpul medical este secondat de asistente medicale calificate. Remarcabilă este activitatea asistentelor Lucaci Joiţa, Raileanu Liliana şi Kelemen Melinda. Sănătatea populaţiei este condiţionată indirect şi de nivelul serviciilor de medicină veterinară, care asigură o bună evoluţie a sănătăţii şeptelului animal de pe raza comunei. Aceste servicii sunt prestate cu profesionalism în cadrul dispensarului veterinar, situat în centrul de comună, în apropierea postului de poliţie. Activitatea dispensarului este coordonata de dr. Neamţu Toma.
Dacă activitatea dispensarului uman, în special prin serviciile celor doi medici de medicină generală - medici de familie, este suficientă pentru necesarul comunei, nu aceeaşi situaţie se regăseşte şi în sfera serviciilor farmaceutice. Farmacia comunală, înfiinţată în anul 2000, a fost închisă după numai opt luni de funcţionare. în prezent aprovizionarea cu medicamente şi alte produse farmaceutice se face din municipiul Deva.


Activităţile sportive

Mişcarea sportivă a existat în cadrul comunităţilor săteşti ale actualei comune Veţel încă din timpuri istorice. Dacă primele manifestări sportive organizate au fost meciurile de fotbal, desfăşurate în anii 30 între elevii şcolilor mai mari, întrecerile sportive de tipul oinei  sau competiţiile care vizau abilităţile de luptător, cum ar fi trântă, au începuturi mult mai vechi. După două decenii, prin anii 50 s-au pus bazele unor competiţii mai complexe care vizau fotbalul, voleiul şi atletismul. Prima echipă de fotbal a comunei a fost Unirea Veţel", înfiinţată în 1970. Echipa a participat la campionatul judeţean, promovând în divizia C, când s-a numit Exploatări Veţel". Efervescenta acestor manifestări sportive a antrenat apariţia a numeroase talente, care s-au afirmat pe plan regional şi naţional. Menţionăm evoluţia lui Dobinciuc Stefan, fotbalist la Corvinul Hunedoara", selecţionat în lotul naţional, sau cariera sportivă a lui Cimponer Petru, jucător de handbal la ICEF Bucureşti" şi Rapid Bucureşti". Organizarea activităţilor sportive a dobândit caracter permanent după 1977, când s-au înfiinţat în şcoli echipe de handbal, fotbal, atletism şi şah, antrenate de profesorul de educaţie fizică Isfan Gheorghe. Aceste echipe s-au remarcat încă din deceniul nouă al secolului trecut prin obţinerea a numeroase distincţii, cum ar fi locul I obţinut de Nojogan Liliana în 1980 la concursurile de şah.
În categoria altor manifestări sportive amintim participarea echipei locale la faza naţională a competiţiei Prietenii pompierilor", unde a obţinut locul V (în anul 1982). Recent (2001), în cadrul competiţiei zonale de cros, Muntean Cosmin a obţinut locul I. De asemenea, în cadrul "Olimpiadei factorilor poştali", la concursul de cros s-a distins Lascus Eleonora, care a obţinut premii regionale şi naţionale, inclusiv premiul I. Impresionantă este colecţia sa de cupe şi trofee sportive, care i-au fost atribuite. Pentru a întări imaginea şi performanţele sportivilor din zonă, comunitatea locală este pe punctul de a construi o modernă bază sportivă. Unul dintre amplasamentele vizate pentru construirea acesteia este Parcul dendrologic din Leşnic.